Doamne, Dumnezeule, Făcătorul meu cel adevărat, Care ai plăsmuit cu mâna ta pe om și cu suflare de viață l-ai împodobit, Care chipul și asemănarea Ta i-ai dăruit, zicând: „Nu este bine a fi omul singur" și, dormind Adam, coastă ai luat dintr-însul și pe Eva ai făcut-o lui ajutor și împreună-viețuitor, Care și mie, nevrednicului Tău rob, mi-ai scos în cale suflet de-o-ființă cu mine și, prin Taina Cununiei, ne-ai făcut să fim un singur trup, că Însuți ai zis: „Ceea ce Dumnezeu a unit, omul să nu despartă", dăruiește și nouă ca până în sfârșit să rămânem întru poruncile tale, ca, împreună trecând marea cea plină de ispite a acestei vieți, să ajungem la limanul cel lin al Împărăției Tale.
Dă-mi mie, Doamne, neputinciosului, ca până în sfârșit să mă minunez și eu de soția mea (N), precum Adam când a văzut-o pe soața sa și a zis: „Iată trup din trupul meu și os din oasele mele". Și să nu amăgească vrăjmașul pe nici unul dintre noi cu trup sau cu suflet sau cu frumusețe străină, a căror dulceață trecătoare și vremelnică este, ci împreună să ne bucurăm de harul și de Taina de care ne-ai făcut părtași dintru început.
Dăruiește-mi, Doamne, întru Tine să petrec în toată vremea, voia Ta să fac, ca întru mine, chipul Hristosului Tău arătându-se, soției mele să-i fiu cap și pildă care la Tine duce, ca și ea să fie supusă și ascultătoare, întru voile Tale petrecând, nicidecum dedându-ne la fapte și la vorbe jignitoare și vătămătoare de suflet și de trup. Fă să înceteze întru mine trufia, mânia și toată patima ce se cuibărește întru mădularele mele, sădește întru mine duh de jertfelnicie pentru familia mea și dă-mi puterea ca până în sfârșit să fiu soției mele sprijin și ajutor neputințelor ei și întărire în slăbiciunile ei. Pune, Doamne, „paza gurii ei și ușă de îngrădire împrejurul buzelor ei", arătând ei cum să vorbească și cum să cugete, blândețea, bunătatea și cumpătarea Maicii Domnului dând ei spre pildă. Dă-i ei dragoste și îndelungă răbdare și pentru mine, robul tău cel greșalnic, care se pocăiește de păcatele sale, și față de copiii noștri pe care ni i-ai dăruit. Varsă în inima și în trupul său din harul cel bine mirositor al întregii-cugetări, al credinciosiei, al răbdării, al blândeții și al dragostei, dând ei sănătate și păzind-o de toată primejdia și de toată întinăciunea sufletească și trupească, ca și noi, iubindu-ne unul pe altul, într-un gând să Te mărturisim și cu o gură și o inimă să slăvim și să cântăm Preacinstitul și de mare cuviință Numele Tău, al Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.